Generator de zgomot alb – numere aleatoare

August 15th, 2016 No comments

   Cel mai simplu circuit pentru generarea zgomotului alb se poate realiza cu jonctiune baza-emitor a unui tranzistor bipolar, polarizata invers, lucrand ca o dioda Zener cu curent de polarizare foarte mic.

   Zgomotul alb are componente spectrale de aceeasi intensitate si distribuite uniform in mod continuu in intreaga banda. Semnalul de banda larga trebuie mai apoi amplificat, la un nivel convenabil, si eventual discretizat pentru obtinerea unui generator de numere aleatoare.

Schema generator de zgomot alb - valori discretizare

Schema generator de zgomot alb – valori discretizare

Semnal la iesirea generatorului de zgomot alb (inaintea inversorului TS)

Sursa de inspiratie: http://www.cryogenius.com/hardware/rng/

Categories: electronica Tags:

Controler antena motorizata – radio auto

August 14th, 2016 No comments

   Controlerul a fost conceput pentru mecanismul existent al sistemului de ridicare / coborare a antenei autoturismului Cielo.

   La atingerea capetelor de cursa, al mecanismului antenei, curentul prin motorul cu perii creste exponential. Acest lucru determina oprirea motorului (cu o intarziere de 200ms).Daca din anumite motive (motor defect, ax melcat rupt, roata dintata defecta …) oricare din limite nu este atinsa intr-un timp de ~25sec atunci motorasul se opreste. Timpul de oprire este ajustabil doar prin modificarea software-ului.

   Semnalul de re/activare a starii de ridicare / coborare a mecanismului provine de la casetofonul autoturismului, firul marcat cu ANT.

   In functie de necesitati se poate adapta si pentru alte sisteme similare fara modificari majore, reglajul limitelor de cursa se realizeaza cu ajutorul unui semireglabil multitura.

Schema controler antena Cielo

Schema controler antena motorizata

Firmware PIC12F629: Controler antena Cielo 12F629 v1.2

Un articol excelent despre controlul motoraselor de CC: http://webdelcire.com/wordpress/archives/1269

Categories: auto Tags:

Uradmonitor – Statie de monitorizare a fondului de radiatii

December 29th, 2015 No comments

Uradmonitor – Statie de monitorizare a fondului de radiatii

Statie de monitorizare a fondului de radiatii, în Pitești: http://www.uradmonitor.com/?open=51000005

Ce este radiația ionizantă?

Prin radiație ionizantă se înțelege radiația emisă de sursele radioactive (care pot fi de origine naturală sau artificială). Astfel suntem permanent expuși la un nivel scăzut de radiație ionizantă din surse naturale care poate proveni din:

  • radiaţia cosmică;
  • radiaţia terestra;
  • radon;
  • radiaţia naturală din interiorul organismelor noastre;

Radiaţia ionizantă provenind din aceste surse constituie ceea ce numim radiaţie de fond. În plus, suntem expuși şi la o radiaţie artificială, provenind din:

  • expunere medicală: din radiografiile medicale şi dentare cu raze X, şi din tratamentele de iradiere cu cobalt sau cu iod radioactiv.
  • diverse alte surse: producerea de energie electrică atât în instalaţii clasice cât şi în cele nucleare, transportul şi depozitarea substanţelor nucleare, programele de testare a armamentului nuclear, cât şi din alte activităţi umane, cum ar fi fumatul, arderea gazului pentru încălzire şi gătit, utilizarea fosfaţilor ca fertilizatori şi privitul la televizor color. In funcție de tipul de sursă exista mai multe tipuri de detectoare

Funcționarea contorul de particule Geiger-Muller

La trecerea unei radiații prin corpul contorului se produce excitarea și ionizarea moleculelor gazului. În funcție de natura radiației incidente, ionizarea se poate face direct, în cazul particulelor cu sarcina electrică sau indirect, prin intermediul electronilor smulși din peretele contorului de radiațiile X și B, respectiv al unei particule încărcate rezultate dintr-o reacție nucleara produsa de neutroni. Ionii și electronii formați, dacă sunt accelerați în câmp electric, pot produce la rândul lor ionizări secundare. Caracterul descărcării interioare depinde deci de tensiunea aplicată pe contor. Sarcinile electrice apărute în urma trecerii unei particule sunt colectate și provoacă variația într-un timp scurt a tensiunii aplicate pe contor, deci un puls de tensiune care apare la bornele contorului și care este transmis prin rezistorul R (figura de mai jos) la circuitul de numărare.

Uradmonitor - Principiu contor Geiger Muller

În cazul contorului Geiger–Muller apare adică descărcarea în avalanșă. Funcționarea contorului se bazează pe existența unui câmp electric de intensitate mare, astfel încât descărcarea în avalanșă se intensifică și este însoțita de avalanșe secundare. Astfel, pulsurile de tensiune care apar au amplitudine mare și pot fi numărate direct, fără o amplificare prealabilă. Ținând cont de geometria cilindrica a contorului, distribuția câmpului electric în interiorul sau, E(r), va fi dată de relația:

Screenshot 2015-12-29 20.00.30            unde: V este tensiunea aplicata între electrozi, rc și ra sunt raza catodului, respectiv a anodului, r este distanta față de axa contorului la care se determină câmpul electric. Din relația de mai sus se vede ca în regiunea din jurul firului central se obține un câmp electric intens în care electronii sunt accelerați puternic și în deplasarea lor spre anod produc ionizări în avalanșă. De asemenea, se produce și excitarea unor molecule de gaz, care se dezexcită într-un timp foarte scurt ( ≈ 10-9 s), emițând fotoni cu lungimea de undă în vizibil sau în ultraviolet. Acești fotoni pot smulge fotoelectroni de pe suprafața catodului sau din gaz, iar fotoelectronii pot genera noi avalanșe care se suprapun peste cea inițială. Descărcarea în avalanșă se produce într-o regiune limitată care înconjoară firul central și în care apar electroni și ioni pozitivi. În timp ce electronii sunt colectați, ionii pozitivi, având o mobilitate mult mai mică, vor forma o sarcină spațiala în jurul anodului care va determina scăderea câmpului electric. Pentru o anumită densitate de ioni pozitivi, câmpul electric din jurul anodului devine mai mic decât pragul necesar multiplicării în gaz și astfel se termină descărcarea. Se observa că pentru o anumita tensiune aplicată pe contor, fiecare descărcare se va încheia după apariția aceleiași densități de ioni pozitivi și astfel toate pulsurile vor avea practic aceeași amplitudine, independentă de ionizarea primară, deci de energia radiației incidente.

Contorul Geiger–Muller este ne selectiv, poate servi numai pentru numărarea particulelor. El are în schimb sensibilitate mare, este suficient să apară un electron în interiorul său pentru ca acesta să declanșeze descărcarea în avalanșă

Pagina oficială a proiectului uRADMonitor e accesibilă aici.
Detaliile de construcție, inclusiv schema electronică si softul, pot fi accesate aici.

Categories: electronica Tags: ,

Robot explorator pentru telemasurare UPIT-2015

April 19th, 2015 No comments

Robot explorator pentru telemasurare UPIT-2015

Echipare robot explorator teleghidat:
– senzor monoxid de carbon (MQ-4)
– senzor gaz metan (MQ-7)
– detector nivel radiatii (tub Geiger-Muller SBM-20)
– masurare tensiune acumulatori (3 x LiIon 18650)
– achzitie imeagini camera video 5MP (RaspberryPi B+)
– iluminare LED 1W + sursa de CC 300mA
– modul GPS (UART-USB) pentru tracking
– convertoare Buck / Boost 400V pentru alimentarea modulelor si senzorilor
– module RF 868MHz@100mW

Categories: electronica Tags:

RCL-meter (version 1.10)

January 4th, 2015 1 comment

RCL-meter is a low cost and minimal hardware solution for measuring:
– capacitances (5pF to 5uF)
– inductances (5uH to 50mH)
– resistances (5 Ohm to 50 MOhm)
using the PC soundcard.

rcl-meter

The required external hardware is just 2 resistors and 2 capacitors.

circuit-diagram

Version 1.10 includes an improved phase shift measurement, making the software less critical toward the quality of the soundcard.

How it works
The working principle is simple: an AC voltage, with a known frequency, is applied over a known resistor (R) in series with an unknown impedance (X). Based on the voltage ratio (Ux/Ur), the phase shift between Ux and Ur the unknown impedance (X) can be determined.
However, implementing this principle using a soundcard is not so easy. At high impedances (X) Ur is close to 0 while at low impedances Ux is close to 0. In both case it is difficult to get a sufficient accuracy. Mainly because of the inaccurate phase measurement.
In addition the soundcard inputs have a rather low input resistance and a significant input capacitance, appearing in parallel to X.
In fact a soundcard is not really suited to build a RCL-meter, in particular due to the low input impedance and relatively large input capacitance. In addition there is a lot of variation between soundcards in regard with the input impedance, input capacitance, line-in sensitivity and speaker out level.
But it is probably the nature of a radio amateur to try to use things for purposes they are not designed for …
These problems were solved by taking the Fourier Transforms of Ur and Ux and use these to calculate the voltage ratio and phase shift. After using some tricks and a lot of calculations it seems possible to build a relative accurate (and very cheap) RCL-meter.

System requirements
– As a lot of math is involved (3 FFT’s per measurement) at least a Pentium 200MHz with 8MB RAM (16MB or more preferred) is needed.
– Of course a soundcard that can handle 16 bit ADC / 44kHz sample rate. With older / cheaper soundcards the measurement accuracy can be limited, due to a strong internal coupling between speaker out and line in (see help file for details). In addition the soundcard MUST have a line-in input, as 2 signals must be measured at the same time the microphone input (as it is mono) cannot be used.
– At least Win98.

Download RCL-meter – v1.10 RCL meter 1_10

Categories: Fără categorie Tags: